Oana Rotar, un an ca angajat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale

La etajul patru al Ministerului Muncii și Protecției Sociale lumea pare mai incluzivă. Pe hol te întâmpină expoziția cu obiecte de artă și de vânzare ale unor tineri cu dizabilități, iar în spatele ușii cabinetului Secretarului de Stat ne așteaptă un referent. Cu zâmbet larg și bucurie pentru atenția pe care i-o acordăm, ne întâmpină Oana Rotar, angajată la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, la cabinetul Secretarului de Stat Makkai Péter János. La un birou curat, cu laptop și câteva foi la care lucra, stătea concentrată și atentă la ce o întrebăm, dar mai ales la ce au de spus șefii despre activitatea ei. Entuziastă, punctează că e bine, că-i place și că își face treaba, luând-o înaintea interlocutorilor și întrebărilor noastre. În anticamera biroului Secretarului de Stat, Oana împarte camera cu Șefa de cabinet, răbdătoarea Elena Nedelcu, îndrumătoarea ei directă.

Pe 6 aprilie 2021 povesteam despre faptul că Oana Rotar este prima tânără cu Sindrom Down din România angajată într-un minister, unde muncește 4 ore pe zi, pe postul de referent! De atunci și până în prezent, ea a trăit experiențe noi, a dovedit că se poate ține de program și de treabă, și-a spus punctul de vedere și și-a făcut simțită prezența la evenimentele la care a participat.

Cu răbdare și pași mici societatea a înregistrat astfel prima angajare de peste un an într-un post public a unei persoane cu Sindrom Down!

”Am învățat multe lucruri noi și sunt încântată, bucuroasă și mulțumită de tot ce fac și de colegii mei. Dacă la început nu știam să scanez documente sau nu stăpâneam bine Excelul, acum știu. Îmi place în continuare să învăț orice mă învață colegii mei”, ne-a spus Oana, fericită că nu am uitat de acest eveniment important din viața ei. Jobul a responsabilizat-o și a făcut-o să înțeleagă mersul unor lucruri, inclusiv cele ce țin de proceduri de resurse umane: să facă și să depună cereri, să programeze zilele de concediu, să înțeleagă ierarhii etc.

Lucrurile sunt văzute în același sens și de Secretarul de Stat, domnul Makkai Péter János: ”La un an de la prima întâlnire cu Oana putem spune că integrarea ei în echipa cabinetului nostru a fost una facilă, deși au existat anumite temeri ale colegilor în acest sens. Oana este o persoană docilă, cu un termperament exploziv pe alocuri, cu ieșiri amuzante, potrivite situației în care se regăsește în acel moment. Este o persoană muncitoare care face față programului de lucru, punctuală și perseverentă.

Încă de la începuturile colaborării noastre am considerat-o pe Oana o colegă în întreaga ei valoare. I-am repartizat din sarcinile obișnuite ale cabinetului nostru, încercând să găsim taskuri pe care ea să le poată duce la bun sfârșit. Este devotată în ceea ce face și pune întrebări referitoare la sarcina de îndeplinit, întotdeauna înainte de a începe lucrul. Am implicat-o în mod activ în toate activitățile noastre”.

În biroul luminos al domnului Makkai, la masa ovală la care ne-am așezat, Oana a luat loc în dreapta șefului său și i-a adus cana de ceai. ”Tu nu bei ceai? Uneori bei cu mine...” o tachinează domnul Makkai, dar Oana răspunde zâmbind că ”nu e momentul acum”. Povestim despre deplasările ei alături de Secretarul de Stat la evenimente, unde uneori face poze, alteori ia cuvântul sau ajută la pregătirea și aranjarea zonei de protocol, dar la final face un scurt raport despre cum a fost.

Prezența ei, deși remarcată la întruniri, nu a făcut valuri în sensul propagării exemplului. Încă nu există un alt angajat cu Sindrom Down sau dizabilități intelectuale în instituțiile publice din România.

”Pentru că nu a fost considerată nici <<excepție>> atunci când am angajat-o în cadrul Cabinetului nostru, am încercat să nu comunicăm în exterior ca și cum ar fi ceva extraordinar angajarea sau menținerea ei în postul actual și am considerat tot timpul că acest lucru este normal, iar normalitatea, de obicei, nu este scoasă în evidență, nu este pusă pe un piedestal”, ne-a spus domnul Makkai Péter János.

Domnia sa a adăugat că Special Olympics ar trebui să promoveze acest demers spre normalitate, până când acesta va fi acceptat și pus în practică, astfel încât cât mai mulți angajatori să aibă curajul de a accesa această normalitate.

Din punctul de vedere al doamnei Mihaela Rotar (mama Oanei), lucrurile s-au împletit armonios în tot acest interval. ”Oana s-a schimbat în mod pozitiv, este mai sigură pe ea, șefii ei o implică în toate activitățile (simpozioane, expoziții, vizite, zile internaționale care marchează anumite momente)”.

Întâlnirea se încheie cu o rază de speranță a tuturor, ca angajarea Oanei să fie un exemplu, ca ”ea și semenii ei să trăiască într-o societate incluzivă, care să găsească normal faptul de a privi la abilități și să nu observe dizabilitățile”.

Oana are 30 de ani și a făcut parte din grupul tinerilor cu Sindrom Down care au intrat în proiectul ”Angajați, NU Asistați!” in anul 2020.

*Fundația Special Olympics din România a implementat proiectul "Angajați, NU Asistați!",  finanțat în cadrul programului Shift+Vieți – www.shiftvieti.ro, care a contribuit la creșterea șanselor de angajare ale persoanelor cu #SindromDown din România.